O, de-aș muri

O, de-aș muri înmormântată                                                                                                             De dulcea ta privire,                                                                                                                           Sub brațe grele iubind carne,                                                                                                               Suflet și tăcere…

Pe nisip fierbinte-n vară,                                                                                                                   Noi să ne-ntâlnim iară                                                                                                                          Și ca-ntr-un vis cel preafrumos                                                                                                        Noi să ne ținem mai duios…

În ploaie răcoroasă a sărutări,                                                                                                        Atât de râvnite, fără sforțări,                                                                                                            Noi să ne iubim cum niciodată                                                                                                              Nu se iubiră doi vreodată…

Să stăm înconjurați de bucurie-n suflet                                                                                             Și-n noaptea fericirii inimilor noastre                                                                                            Îmbătați de dor nebun, de negrăit,                                                                                                    Să ne cuprindem și mai tare.

Și-așa, împliniți de-al leului răcnind dor,                                                                                        Să ne-avem piept la piept, una devenind,                                                                                           Și să murim, pierind în bucurie…                                                                                                          Să ne-nălțăm, murind în reverie…

Murind, să ne trezim în mahmureala dorului,                                                                                  Să fim iar oameni, să ne vedem păcatul,                                                                                              Să decidem ce vom face:                                                                                                                      Au vom muri sau vom fi vii?

Dar s-o facem împreună, orice-ar fi:                                                                                                  Și de-ar fi să mori, eu mor cu tine,                                                                                                      Și de-ar fi să-ți vii în fire, eu viez cu tine,                                                                                          Și de-ar fi să mor, cu tine mor în brațe.

O, de-aș muri piept de crăișor tot sărutând                                                                                      Și inimă binecuvântând                                                                                                                          Și-n nemărginirea privirii tale                                                                                                               Să mor încet, regăsindu-mă mereu,

Sărutându-te pe frunte…                                                                                                                         (tu nu știi cât sufăr eu…)